Zeabra este o plantă erbacee înrudită cu izma, creşte spontan în desişul pădurilor montane, este o plantă cu flori mari roşiatice sau alb- gălbui, dispuse la subsuoara frunzelor din partea superioară a tulpinei, asemănătoare cu florile de gura leului.
În scop terapeutic se foloseşte partea aeriană a plantei .
Printre compuşii care se regăsesc în zeabră se numără: mucilagii, uleiuri volatile, taninuri, glucide (galactoză, pentoză), rezine, principii amare, principii active antitumorale, compoziţia sărurilor minerale se apropie de cea a sângelui uman (siliciu, potasiu, magneziu, calciu, fosfor, sodiu, fier).
Fitoterapia cu zeabră are acţiune emolientă, antiinflamatorie, antibacteriană, antitumorală, tonic amară, regenerator tisular, împiedică procesele de îmbătrânire , efect diuretic, drenor limfatic, depurativ, curăţă organismul de compuşii toxici rezultaţi din metabolism, are acţiune imunomodulatoare, tonică, remineralizantă, hrăneşte şi revigorează organismul după boli cronice, acţiune hemostatică.
În uz extern acţionează prin funcţia depurativă în vindecarea diverselor boli dermatologice.
Zeabra este recomandată în afectiuni respiratorii (bronşite, traheite, laringite, faringite, traheo-bronşite, tuberculoză pulmonară), afecţiuni tumorale cu diverse localizări, limfadenopatii, maladii limfoproliferative: leucemii, limfoame , convalescenţe prelungite, anemie.
În uz extern se foloseşte contra eczemelor, dermatozelor şi furunculozelor.
Administrare: infuzie, tinctură.