Sparcetă de munte (Onobrychis transsilvanica)

Plantă din familia Leguminosae. La bază, tulpina este întinsă pe pămînt, păroasă şi cu mai multe mlădiţe frunzoase. Frunzele sînt compuse din mai multe frunzişoare alungite, înguste, aşezate în perechi de o parte şi de alta a axului, cele inferioare mai late. Florile, cu codiţe scurte, grupate într-un spic la vîrful tulpinii, de culoare roşie-violetă, cu vinişoare mai întunecate, sînt alcătuite asemănător celor de fasole sau de mazăre.
Înfloreşte în iunie-iulie.
Se găseşte prin locuri ierboase şi stîncoase, însorite, uscate, pe roci calcaroase.
Răspîndirea în ţară: endemism pentru Carpaţii din România. Florile acestei plante, ca şi toate florile din aceeaşi familie a leguminoaselor, au o structura deosebită şi prezintă o simetrie numai faţă de un plan vertical. Ele sînt formate dintr-un caliciu cu cinci dinţi inegali fi din cinci petale, dintre care una este aşezaţi deasupra, spre vîrf fiind mult lăţită, adesea ştirbită şi răsfrîntă înapoi, numiţi vexil (sau stindard), două petale laterale mai înguste numite aripi şi alte două aşezate la bază şi lipite cu marginea lor inferioară, formînd împreună o singură piesă în formă de luntre, numită carenă.
(sursa FLORI DIN MUNTII NOSTRI -Al.Beldie)